Terapia durerii

 

HOME | RECUPERAREA ACTIVA, MOBILIZAREA PRECOCE SI STILUL DE VIATA SANATOS AL PACIENTULUI…

 

*** Mobilizare precoce si tratament durere …

Recuperarea activă a pacientului si mobilizarea precoce:

 

Recuperarea activă a pacientului

 

Programul de recuperare este constituit din totalitatea procedeelor care ajuta la recuperarea fizica si psihica a pacientilor care au suferit de diferite afectiuni.

Reabilitarea trebuie instituita cat mai curand posibil, pentru a asigura desfasurarea unei vieti normale.

Metodele de reabilitare difera de la o persoana la alta, insa au aceelasi scop si anume:

  • dobandirea unui status functional care sa ofere independenta si ajutor minim din partea celorlalte persoane;
  • acomodarea fizica si psihica a persoanei cu schimbarile determinate de boala;
  • integrarea corespunzatoare in familie si comunitate.

 

Functiile motorii (folosirea membrelor, mersul) se recupereaza dupa un interval relativ scurt de timp de aceea este foarte important ca reabilitarea si recuperarea fizica sa se inceapa cat mai curand posibil. Pacientul este incurajat sa se ridice din pat si sa incerce sa faca cativa pasi. In unele cazuri acest proces poate sa dureze pana ce pacientul isi reface forta musculara si invata sa paseasca din nou (invata sa mearga a doua oara).

Recuperarea initiala variaza de la un pacient la altul, in functie de mai multi factori, precum: afectiunea de care a suferit, varsta pacientului si bolile asociate.

De asemenea, recuperarea necesita multa rabdare si sprijin din partea personalului sanitarprecum si a familiei si prientenilor.

Reabilitarea initiala continua si dupa externarea sau transferul pacientului intr-o alta sectie medicala (de recuperare medicala).

Program de reabilitare include:

  • serie de exercitii fizice;
  • tratament medicamentos (daca este necesar);
  • consiliere psihologica;
  • incurajarea activitatilor sociale (plimbarile, cititul, privitul televizorului, etc);
  • participarea in diferite programe educationale;
  • stil de viata sanatos;
  • incurajarea unor activitati care ii pot oferii independenta necesara desfasurarii unei vieti normale.

 

Reabilitarea este un proces indelungat care poate sa devina frustrant si care poate sa declanseze episoade recurente de depresie. In acest caz se recomanda consilierea psihologica si tratamentul medicamentos de specialitate. Tulburarile de limbaj si comunicare pot incetini recuperarea pacientului, astfel ca reintegrarea sociala poate fi de asemenea mai grea. Este bine ca pacientul sa discute cu familia despre frustarile pe care le are, pentru a trece mai usor peste acestea.

 

Mobilizarea precoce a pacientului

 

Recuperarea precoce are rolul de reducere a perioadei de spitalizare, de scadere a costurilor spitalizarii si nivelulului resurselor medicale implicate.

Rolul recuperarii medicale precoce este de prevenire a agravarii deteriorarii fizico-cognitive, de ameliorare a bolii si de prevenire a complicatiilor cum sunt escarele, boala tromboembolica, complicatiile respiratorii, incapacitatea functionala datorata imobilizarii prelungite; modificarile posturale, contracturi, spasticitate, leziuni de nervi periferici, atrofii musculare, osificari heterotopice, etc.

De asemenea, recuperarea necesita multa rabdare si sprijin din partea personalului sanitar, precum si a familiei si prientenilor.

Reabilitarea initiala continua si dupa externarea sau transferul pacientului intr-o alta sectie medicala (de recuperare medicala).

Recuperarea precoce include:

  • exercitii fizice
  • tratament medicamentos (daca este necesar)
  • consiliere psihologica
  • incurajarea activitatilor sociale
  • participarea la programe educationale
  • abordarea unui stil de viata sanatos
  • Incurajarea unor activitati care pot oferi independenta necesara desfasurarii unei vieti normale.

 

Recuperarea este un proces indelungat care poate sa devina frustrant si care poate sa declanseze depresie. In acest caz se recomanda consilierea psihologica si tratamentul medicamentos de specialitate. Va sfatuim ca pacientul sa discute cu familia despre frustarile pe care le are, pentru a trece mai usor peste acestea.

 

 

Elemente principale de luptă împotriva durerii cronice

 

Durerea cronica este larg privita ca reprezentand boala insasi. Ea poate fi mult inrautatita de catre factorii de mediu si cei psihologici. Durerea cronica persista o perioada de timp mai lunga decat durerea acuta si este rezistenta la majoritatea tratamentelor medicale. Ea poate si adesea chiar cauzeaza probleme grave pentru pacient. Semnalele dureroase raman active in sistemul nervos timp de saptamani, luni sau ani. Efectele fizice includ tensiunea musculara, mobilitatea limitata, lipsa de energie si schimbari in pofta de mancare. Efectele emotionale includ depresie , suparare, anxietate si teama de reimbolnavire. O asemenea teama poate impiedica persoana sa revina la munca sa obisnuita sau la distractiile sale.
 
Acuzele fecvente de durere cronica includ :

  • Durerea de cap;
  • Durerea dorso–lombara ( de sale);
  • Durerea legata de cancer;
  • Durerea artritica;
  • Durerea neurogena (durerea rezultata din lezarea nervilor);
  • Durerea psihogena (durere datorata nu unei boli trecute sau leziuni sau vreunui semn vizibil de leziune interioara ).

 

Tratamentul durerii cronice de regula implica medicamente si terapie. Medicamentele folosite pentru durerea cronica includ analgezice, antidepresive si anticonvulsivante. Diferite tipuri de medicamente ajuta persoanele cu diferite tipuri de durere. De obicei folositi medicamente cu actiune de lunga durata pentru durerile constante. Medicamentele cu actiune de scurta durata trateaza durerile trecatoare.

Unele tipuri de terapie ajuta la reducerea durerii dvs. Fizioterapia (cum este stretching-ul) precum si sporturile cu impact redus (cum sunt mersul pe jos, inotul sau bicicleta) pot ajuta la reducerea durerii. Totusi, prea mult sport sau deloc poate dauna pacientilor cu dureri cronice. Terapia ocupationala va invata cum sa va adaptati ritmul si cum sa va realizati sarcinile obisnuite astfel incat sa nu va dauneze .Terapia comportamentala va poate reduce durerea prin metode (cum este meditatia sau yoga) care va ajuta sa va relaxati. Poate ajuta si la scaderea stresului.

Schimbarile de stil de viata sunt o parte importanta din tratamentul durerii cronice. Somnul adecvat noaptea si nu motaitul ziua trebuie sa ajute. Renuntarea la fumat de asemenea, deoarece nicotina din tigari poate face ca anumite medicamente sa fie mai putin eficiente. Fumatorii au mai multe dureri decat nefumatorii.

Majoritatea tratamentelor pentru durere nu va vor anula complet durerea. In schimb, tratamentul va reduce gradul de durere pe care il aveti si de cate ori apare. Vorbiti cu doctorul pentru a afla cel mai bun mod de a va controla durerea.  

rasimile sunt importante pentru buna sanatate si buna functionare a organismului. Cu toate acestea, o cantitate prea mare poate afecta negativ greutatea noastră și sănătatea cardiovasculară. Diferite tipuri de grăsimi au efecte asupra sănătății diferite, iar unele dintre aceste sfaturi ne-ar putea ajuta să menținem echilibrul corect:

  • Ar trebui să limităm consumul de grăsimi totale și saturate (adesea provenite din alimente de origine animală) și să evităm complet grăsimile trans; citirea etichetelor ajută la identificarea surselor;
  • Consumul de pește de 2-3 ori pe săptămână, cu cel puțin o porție de pește gras, va contribui la aportul nostru corect de grăsimi nesaturate;
  • Când gătim, ar trebui să fierbem, să aburim sau să coacem, în loc să prăjim, să scoatem partea grasă a cărnii, să folosim uleiuri vegetale.

 

helty living
Stil de viata sanatos:

       Stilul de viață reprezintă interesele, opiniile, comportamentele și orientările comportamentale ale unui individ, grup sau cultură. Termenul a fost introdus de psihologul austriac Alfred Adler cu semnificația „caracterului de bază al unei persoane, așa cum este stabilit la începutul copilăriei”.

 

Fiți pozitivi!!!

 

Mâncați o varietate de alimente

Pentru o sănătate bună, avem nevoie de mai mult de 40 de nutrienți diferiți și niciun singur aliment nu îi poate furniza pe toți. Nu este vorba despre o singură masă, ci despre o alegere alimentară echilibrată în timp, care va face diferența!

  • Un prânz cu conținut ridicat de grăsimi ar putea fi urmat de o cină cu conținut scăzut de grăsimi.
  • După o porție mare de carne la cină, probabil că peștele ar trebui să fie alegerea zilei următoare?

 

Bazați-vă dieta pe o mulțime de alimente bogate în carbohidrați

Aproximativ jumătate din caloriile din dieta noastră ar trebui să provină din alimente bogate în carbohidrați, precum cereale, orez, paste, cartofi și pâine. Este o idee bună să includeți cel puțin unul dintre acestea la fiecare masă. Alimentele integrale, precum pâinea integrală, pastele și cerealele, vor crește aportul de fibre.

 

Înlocuiți saturat cu grăsimi nesaturate

Grasimile sunt importante pentru buna sanatate si buna functionare a organismului. Cu toate acestea, o cantitate prea mare poate afecta negativ greutatea noastră și sănătatea cardiovasculară. Diferite tipuri de grăsimi au efecte asupra sănătății diferite, iar unele dintre aceste sfaturi ne-ar putea ajuta să menținem echilibrul corect:

  • Ar trebui să limităm consumul de grăsimi totale și saturate (adesea provenite din alimente de origine animală) și să evităm complet grăsimile trans; citirea etichetelor ajută la identificarea surselor.
  • Consumul de pește de 2-3 ori pe săptămână, cu cel puțin o porție de pește gras, va contribui la aportul nostru corect de grăsimi nesaturate.
  • Când gătim, ar trebui să fierbem, să aburim sau să coacem, în loc să prăjim, să scoatem partea grasă a cărnii, să folosim uleiuri vegetale.

 

Bucurați-vă de multe fructe și legume

Fructele și legumele sunt printre cele mai importante alimente pentru a ne oferi suficiente vitamine, minerale și fibre . Ar trebui să încercăm să mâncăm cel puțin 5 porții pe zi. De exemplu, un pahar de suc de fructe proaspete la micul dejun, poate un măr și o bucată de pepene verde ca gustări și o bună porție de legume diferite la fiecare masă.

 

Reduceți aportul de sare și zahăr

Un aport mare de sare poate duce la tensiune arterială ridicată și poate crește riscul de boli cardiovasculare. Există diferite modalități de a reduce sarea în dietă:

  • La cumpărături, am putea alege produse cu un conținut mai redus de sodiu.
  • La gătit, sarea poate fi înlocuită cu condimente, crescând varietatea de arome și gusturi.
  • Când mănânci, ajută să nu ai sare la masă sau cel puțin să nu adaugi sare înainte de degustare.

Zahărul oferă dulceață și un gust atractiv, dar alimentele și băuturile zaharoase sunt bogate în energie și sunt cel mai bine savurate cu moderație, ca un tratament ocazional. Am putea folosi fructe în schimb, chiar pentru a ne îndulci alimentele și băuturile.

 

Mâncați regulat, controlați mărimea porțiilor

A mânca o varietate de alimente, în mod regulat, și în cantități potrivite este cea mai bună formulă pentru o dietă sănătoasă.

Saltul mesei, în special micul dejun, poate duce la foame de sub control, adesea ducând la o supraalimentare neajutorată. Gustarea dintre mese poate ajuta la controlul foamei, dar gustarea nu ar trebui să înlocuiască mesele corespunzătoare. Pentru gustări, am putea alege iaurtul, o mână de fructe sau legume proaspete sau uscate (cum ar fi bețișoarele de morcov), nuci nesărate sau poate niște pâine cu brânză.

Acordând atenție dimensiunii porțiunii ne va ajuta să nu consumăm prea multe calorii și ne va permite să mâncăm toate alimentele de care ne bucurăm, fără a fi nevoie să eliminăm niciuna.

  • Gătirea cantității potrivite face mai ușor să nu supraalimentați.
  • Unele dimensiuni rezonabile de servire sunt: ​​100 g carne; o bucată medie de fructe; o jumătate de cană de paste crude.
  • Folosirea plăcilor mai mici ajută la porțiile mai mici.
  • Alimentele ambalate, cu valori calorii pe ambalaj, ar putea ajuta controlul porțiilor.
  • Dacă mâncăm afară, am putea împărți o porție cu un prieten.

 

Bea multe lichide

Adulții trebuie să bea cel puțin 1,5 litri de lichid pe zi! Sau mai mult dacă este foarte cald sau sunt activi fizic. Apa este cea mai bună sursă, desigur, și putem folosi apă de la robinet sau minerale, spumante sau non-spumante, simple sau aromate . Sucuri de fructe, ceai, băuturi răcoritoare, lapte și alte băuturi, pot fi în regulă – din când în când.

 

Mențineți o greutate corporală sănătoasă

Greutatea potrivită pentru fiecare dintre noi depinde de factori precum sexul, înălțimea, vârsta și genele noastre. Fiind afectat de obezitate și excesul de greutate crește riscurile unei game largi de boli, inclusiv diabet, boli de inimă și cancer.

Excesul de grăsime corporală provine din consumul mai mult decât avem nevoie. Caloriile suplimentare pot proveni din orice nutrient caloric – proteine, grăsimi, carbohidrați sau alcool, însă grăsimea este cea mai concentrată sursă de energie. Activitatea fizică ne ajută să cheltuim energia și ne face să ne simțim bine. Mesajul este destul de simplu: dacă creștem, trebuie să mâncăm mai puțin și să fim mai activi!

 

Hai sa ne miscam, fă-ti din asta un obicei!

Activitatea fizică este importantă pentru persoane de toate greutățile și condițiile de sănătate. Ne ajută să ardem caloriile în plus, este bun pentru inimă și sistemul circulator, ne menține sau mărește masa musculară, ne ajută să ne concentrăm și să îmbunătățim starea generală de sănătate. Nu trebuie să fim sportivi de vârf pentru a merge mai departe! Se recomandă 150 de minute pe săptămână de activitate fizică moderată și poate deveni ușor parte din rutina noastră zilnică. Toți am putut:

  • folosiți scările în loc de lift,
  • mergi la plimbare în timpul pauzelor de prânz (și întinde-te în birourile noastre între ele)
  • fă-ți timp pentru o activitate de weekend de familie

 

Începeți acum! Și continuați să schimbați treptat.

Schimbările treptate în stilul nostru de viață sunt mai ușor de întreținut decât modificările majore introduse toate simultan. Timp de trei zile, am putea să notăm alimentele și băuturile pe care le consumăm pe parcursul zilei și să notăm cantitatea de mișcare pe care am făcut-o. Nu va fi dificil să descoperim unde am putea îmbunătăți:

  • Săriți micul dejun? Un bol mic de mușli, o bucată de pâine sau fructe, ar putea ajuta încet să îl introducă în rutina noastră
  • Prea puține fructe și legume? Pentru început, putem introduce o piesă suplimentară pe zi.
  • Alimentele preferate cu un conținut mare de grăsimi? Eliminarea bruscă a acestora ar putea trage înapoi și ne poate face să revenim la vechile obiceiuri. Putem alege în schimb opțiuni cu conținut scăzut de grăsimi, să le consumăm mai rar și în porții mai mici.
  • Prea mică activitate? Folosirea scărilor zilnic ar putea fi o primă mișcare grozavă.