Acesta este și motivul pentru care încercăm să prezentăm o succintă trecere în revistă a evoluției unităților spitalicești din Municipiul Târgu-Jiu.
Cei 170 de ani de la întemeierea primului edificiu spitalicesc din Gorj constituie un moment ce implică un deosebit respect pentru trăirea predecesorilor, dar și convingerea că doar continuitatea și dezvoltarea proiectelor inițiate de aceștia, dar și de cei de astăzi, pot asigura ridicarea spitalului la standarde europene. Iată de ce, avem obligația de a ne reaminti de cei care au stat la baza ridicării unui nou lăcaș de sănătate, remarcabile personalități: Dimitrie Culcer, Carol Davila, Nicolae Hasnas, Adrian Poenaru, Corneliu Adamesteanu, Grigore Lupescu, Grigore Șerbănescu, Dumitru Butulescu, Constantin Davidescu, etc.
Spitalul Tg-Jiu îsi află originea prin anul 1844, orașul nostru având o populație de aproximativ 2000 de locuitori în această perioadă. Medicul orașului era dr. Dimitrie Culcer. La 6 martie 1846 se înființează, oficial, Spitalul din Tg-Jiu, prin încheierea unui contract de închiriere între Primăria orașului Tg-Jiu si Nicolae Protopopescu pentru a pune la dispoziție casele sale din strada Poștei (actualmente Tudor Vladimirescu). Dr. Dimitrie Culcer este primul medic de spital din județul Gorj. Se organizează Comitetul Spitalicesc format din dr. Dimitrie Culcer și alte personalități importante ale orașului. Inițial, spitalul era destinat bolnavilor cu boli venerice, apoi s-au internat și alte categorii de bolnavi : accidentați, cu boli intercurente, cu traumatisme deschise, etc.
Spitalul se extinde și se dotează material prin grija dr. Carol Davila (în calitate de inspector general sanitar). Acesta este numit la 10 septembrie 1859 la conducerea Serviciului Sanitar al Principatelor. Dr. Carol Davila, la data de 11 aprilie 1862, numește pentru probleme profesionale pe dr. Ion Ionescu, ca medic al Districtului și Spitalului din Tg.Jiu. Dr. Ion Ionescu făcea parte din prima promoție a Școlii de Medicină din București. A fost ajutat din punct de vedere administrativ de un felcer pe nume Nicolae Ionescu.
La 1 septembrie 1856, Caimacanul Barbu Știrbei trimite o adresă conducerii orașului Tg-Jiu prin care hotărește transformarea oficială a spitalului cu specific principal de boli venerice, în spital general. Datorită rezultatelor sale bune, dr. Dimitrie Culcer este transferat în interesul serviciului medical, la Craiova.
Între 18 martie 1857 și 15 octombrie 1858 este numit medic al Districtului și al Spitalului Tg-Jiu, dr. Alinescu, pentru ca apoi să fie înlocuit de dr. Kiriazi Papadopol.
În cladirea initială, Spitalul Tg-Jiu a funcționat timp de 12 ani, apoi s-a mutat în fostele case ale dr. Dimitrie Culcer (strada Poștei) – local cu etaj și parter, cu 12 camere spațioase. La sfârșitul anului 1864 spitalul își transfera sediul din casele doctorului Dimitrie Culcer într-o clădire din strada Sfântului Nicolae (proprietate a lui Banica Politimos, care devine mai târziu pușcaria orașului Tg-Jiu).
În anul 1864 devine medic al orașului dr. C. Astrodul, ce impune necesitatea măririi capacitatii spitalului la 40 de paturi (datorită epidemiei de variolă din Cartierul Olari și care solicită o parte a spitalului cu destinație specială).
Doctorul C. Astrodul este înlocuit la 2 februarie 1865 de doctorul Gallus, iar în anul 1866 revine la conducere doctorul Dimitrie Culcer. În anul 1866 spitalul este mutat în clădirile foste proprietate ale lui V. Lascăr. Prin cumpararea acestora devin proprietatea statului (orașului Tg-Jiu) – clădirea respectivă este cunoscută si sub denumirea de Casele Milescu și era situată pe actuala stradă a Unirii, în imediata vecinătate a căii ferate, fiind reprezentată prin opt camere (parter și etaj).
În anul 1873 se introduce în spital iluminatul cu lămpi de petrol, în locul iluminatului cu lumânari. Spitalul Tg-Jiu ramâne în clădirea menționată timp de 20 de ani. Abia în anul 1887, medicul spitalului, dr. Ion Urbeanu demonstrează autorităților locale necesitatea construirii unui local propriu pentru spital, astfel încât să fie internați aproximativ 50 de bolnavi în medie zilnic. Construcția începe în 1892 și se termină în 1894 de către dr. Adrian Poenaru.
La sfârsitul anului 1895, Spitalul Tg-Jiu avea o constructie proprie, cu o capacitate de 45-60 de paturi, desfășurându-și activitatea ca spital mixt, internând bolnavi cu afecțiuni diferite.
După Adrian Poenaru, urmează la conducerea Spitalului Tg-Jiu doctorul Nicolae Hasnas, medic primar chirurg și director al Spitalului Județean Tg-Jiu din anul 1907 pâna în anul 1937. În activitatea sa de director al spitalului crește capacitatea acestuia de la 45 de paturi la 100 de paturi, împartite pe specialități : afecțiuni chirurgicale, afecțiuni medicale și afecțiuni infecto-contagioase, respectiv pe pavilioane (II, III si IV). Se construiește un local pentru baia și spălătoria spitalului, iar baia comunală este mutată în afara spitalului.
În timpul primului razboi mondial spitalul este devastat complet. În anul 1931 se realizează o extindere a localului Spitalului Tg-Jiu, prin ocuparea etajului Casei Milescu, clădirea fiind cumpărată de primăria orașului și distribuită spitalului. La parter funcționa teatrul Milescu.
Între anii 1933-1934, din rațiuni epidemiologice, doctorul Nicolae Hasnas reușește să construiască în curtea spitalului o clădire izolată pentru boli contagioase. În 1935, pavilionul IV (al birourilor, spălătoriei, bucătăriei) este amenajat ca secție de boli interne cu 60 de paturi. În 1936 se înalță în spatele secției de boli contagioase o clădire destinată bucătăriei și locuințelor pentru personalul spitalului. În pavilionul II se construiește o anexă cu saloane mici și o a doua sala de operatie cu anexele respective. În interiorul curții se ridică un turn pentru bazinul de alimentare cu apă curentă. Sectia de boli interne este condusă pâna în anul 1936 de doctorul Constantin Velican, după care conducerea este preluată de dr. Nicolae Roșianu, iar secția de boli contagioase este preluată de un foarte bun specialist în boli transmisibile, doctorul Constantin Lupescu. În anul 1938 pavilionul I (locuința medicului) este transformat în compartiment de obstetrică-ginecologie, separat de chirurgie, cu un numar de 25 de paturi, iar etajul fostei Case Milescu (unde funcționase secția medicală) este destinat secției pediatrie, condusă de dr. Ioanidi Roman.
Pâna în anul 1938 laboratorul spitalului îsi desfășura activitatea în cladirea primăriei, dar în 1938 se amenajează în incinta spitalului, fiind condus de un medic specialist, doctor Ana Aposteanu. Deci, în anul 1938, Spitalul Județean Tg-Jiu cuprindea 200 de paturi și 4 secții: chirurgie, medicală, contagioase și pediatrie, dar și un compartiment de obstetrică-ginecologie, un laborator de analize medicale și un compartiment de radiologie (dotat cu un aparat Roentgen).
În 1941, odata cu izbucnirea celui de al doilea război mondial, spitalul este modificat în spital de campanie de zona interioară. După terminarea razboiului spitalul își reia activitatea normală. În iulie 1945 se înființează Spitalul Unificat Tg-Jiu, prin unirea spitalului (adulți și copii) cu policlinica, sub comandă unică.
În 26 septembrie 1945, conducerea secției chirurgie revine doctorului Corneliu Adamesteanu, medic primar chirurg din 1936, fost asistent universitar. În anul 1947 se înființează secția ftiziologie sub conducerea dr. Aurel Pușcariu. În 1949 se înființează secția dermato-venerologie, sub conducerea doctorului Nicolae Perciun. Serviciul radiologie este administrat de doctorul Victor Stoica. Apar compartimente medicale noi: oftalmologia, condus de doctorul Florin Barbu, O.R.L. (oto-rino-laringologie), condus de doctorul Gheorghe Fratea. Farmacia se extinde, fiind condusă de farmacist Corina Cartianu.
În anul 1956, secția ftiziologie se unește cu dispensarul antituberculos din policlinica și se preschimbă în Spitalul Unificat antituberculos cu sediul în fostul liceu comercial, dar după aproximativ 2 ani se transfera în sectia TBC. Ulterior este mutat din Tg-Jiu în Sanatoriul de boli pulmonare Dobrita-Runcu, clădirea fiind redată liceului.
În anul 1956, localul Școlii de ofiteri de miliție din strada Tudor Vladimirescu se transformă în spital, cu următoarele secții : chirurgie, medicală, oftalmologie și O.R.L. Ia ființă secția endocrinologie, condusă de doctorul Gheorghe Iorgulescu, secțiile oncologie și balneofizioterapie, conduse de doctorul Nicolae Ungureanu, secția cardiologie, condusă inițial de doctorul Iulian Balus, iar ulterior de doctorul Ilarie Popescu.
Din 1961, conducerea spitalului revine doctorului Gheorghe Cretan, care înfiinteaza sectia urologie, condusa de dr. Ion Teodorescu, ulterior desfiintata si reînfiintata în 1986 de catre doctorul Gheorghe Tigaran si sectia neuro-psihiatrie, condusa de doctorul Ion Frasie. Doctorul Gheorghe Cretan introduce canalizarea si gazele naturale, dezvolta statia de salvare abia înfiintata.
În 1968 conducerea spitalului este preluată de dr. Alexandru Niculescu, care înființeaza Laboratorul de Anatomie Patologică, sub îndrumarea doctorului Nicolae Nedelcescu. Doctorul Alexandru Niculescu construiește anexe pentru primirea și triajul bolnavilor și aduce îmbunătățiri la blocurile alimentare. În cadrul secției chirurgie apare compartimentul de anestezie-terapie, sub conducerea doctorului Virgil Niculescu.
La 1 iulie 1973 se produce grefarea Spitalului Județean Tg-Jiu la Direcția Sanitară Gorj, sub conducerea doctorului Constantin Davidescu, care va fi preluată de dr. Salomeia Jianu.
În 1975 se inaugurează sub conducerea dr. Constantin Davidescu, director Direcția Sanitară Gorj, o nouă construcție spitalicească (cunoscută sub denumirea de Spitalul 700), în partea de sud a orașului Tg-Jiu, fiind cuplată cu policlinica, aceasta aflându-se sub îndrumarea dr. Florea Albăstroiu, care până atunci funcționa în clădirea actualului sediu al Primăriei Tg-Jiu, cu următoarele secții :
– secția medicală I (dr. Gheorghe Vodislav)
– secția medicală existentă în cadrul spitalului din strada Tudor Vladimirescu devine secția medicală II (dr. Dumitru Cretan, dr. Sanda Mischie, dr. Titu Lăzăroiu, dr. Maria Dobran, iar în prezent dr. Iulia Lunceanu)
– secția chirurgie generală (condusa de dr. Ion Găvănescu, iar ulterior de dr. Gheorghe Constantinescu) în cadrul căreia doctorul Florin Bradișteanu împreună cu doctorul Gheorghe Găvănescu abordează afecțiuni nu numai ale toracelui (cavitate abdominală și cavitate toracică), ci și boli care aparțin aparatului locomotor (ortopedie și traumatologie), neurochirurgie, chirurgie cardio-vasculară; în timpul conducerii secției de către dr. Gheorghe Constantinescu se organizează un compartiment de ortopedie și traumatologie, de care se ocupă inițial dr. Alexandru Călin, apoi dr. Constantin Șișiroi, medic primar ortopedie și traumatologie
– secția obstetrică-ginecologie este condusă de dr. Vasile Sgarbura, predecesorul doctorului Aurelian Popescu
– secția pediatrie, condusă inițial de dr. Ion Voiculescu, apoi de dr. Dumitru Butulescu
– secția neonatologie, ce funcționează pe lângă secția obstetrică-ginecologie, condusă inițial de dr. Irina Pătrășcoiu, apoi de dr. Adina Șerban
– serviciu laborator, sub îndrumarea dr. Titu Dobroiu
– serviciu radiologie, sub conducerea dr. Constantin Voiculescu
– secția terapie-intensivă, inițial condusă de dr. Virgil Niculescu, iar ulterior de dr. Maria Iosefina Șerban
După decembrie 1989 conducerea Direcției Sanitare este atribuită doctorului Dumitru Liță. Spitalul Județean Tg-Jiu devine unitate cu personalitate juridică separată de Direcția Sanitară Gorj, dar care ramâne în continuare subordonată acesteia.
Spitalul Județean Tg-Jiu este condus de dr. Ion Gheorghițoiu, medic director și de dr. Daniel Răducanu, medic director adjunct. Acesta din urmă demisionează și este înlocuit de dr. Florin Mergea, medic primar chirurg.
După demisia doctorului Ion Gheorghițoiu, conducerea spitalului este preluată de dr. Florin Mergea, până în anul 1994, când la conducerea unității sanitare vine, prin concurs, dr. Constantin Șișiroi. În toată această perioadă se dezvoltă baza materială, se emite primul Regulament de funcționare al spitalului, care se afiliează la Asociația Spitalelor din România (ASR), se fac angajări cu personal medico-sanitar și auxiliar, dar și tehnico-administrativ.
În anul 1997 doctorul Constantin Șișiroi demisionează din funcția de medic director pentru a-și putea continua activitatea profesională ca medic șef secția ortopedie-traumatologie. Conducerea spitalului este preluată de dr. Adonis Bălan (medic director) și dr. Grigore Udrescu (medic director adjunct).
La conducerea Direcției Sanitare Gorj vine dr. Tiberiu Lumezeanu, apoi dr. Speranța Vână Dumitrașcu, dr. Lidia Florescu, dr. Radu Cârstoiu, dr. Sanda Mischie, dr. Ana Băleanu.
Dr. Tiberiu Lumezeanu înființează secția de hemodializă, condusă inițial de dr. Doina Geană, apoi de dr. Lidia Florescu. Conducerea Policlinicii este asigurată de dr. Florin Nițu Scăueru, predecesorul dr. Silviu Rusandu, dr. Tiberiu Lumezeanu, dr. Gheorghe Neața.
În 2004 la conducerea Direcției de Sănătate Publică Gorj vine dr. Aristică Moroșanu, medic primar pediatru Spitalul Orășenesc Tg-Cărbunești.
În primăvara anului 2005 la conducerea Spitalului Județean Tg-Jiu vine dr. Creola Enoiu.
Din 29 mai 2006, la conducerea Spitalului Județean sunt numiți dr. Florin Mergea (medic primar șef Secția Chirurgie Generală II) – director și dr. Constantin Palivan (medic primar Secția ATI II) – director medical. La inițiativa dr. Florin Mergea, în această perioadă, se demarează ample proiecte de modernizare, unele dintre acestea fiind cofinanțate din fonduri europene.
În anul 2010, la conducerea Spitalului Județean de Urgență este numit manager Dr. Neață Gheorghe care are alături pe Dr. Pălivan Constantin, director medical. Sub această nouă conducere se continuă modernizarea și punerea noilor baze pentru o mai bună funcționare a sistemului, prin implementarea politicii naționale de sănătate publică și introducerea Sistemului Național Informațional și Informatic conform reglementărilor legale ce au loc și la nivelul Spitalelor județene, chiar dacă pe parcurs suferă unele schimbări.
În august 2010, Consiliul Județean Gorj a preluat managementul asistenței medicale al unității sanitare publice – Spitalul Județean de Urgență Tg-Jiu, în temeiul Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.48/2010 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul sănătății, în vederea descentralizării.
În anul 2011, în luna august, la conducerea Spitalului Județean de Urgență Târgu Jiu este numit ca manager Dr. Stănculete Vasile care face echipa cu Dr. Căliman Cristina, director medical.
În ianuarie 2013, Consiliul Județean Gorj ia hotărârea de a preda conducerea Spitalului unui manager privat, semnând în acest sens un contract cu S.C. Tetraedru Medical Consulting S.R.L. care asigură și conducerea spitalului Dr. Tr. Severin. La data de 01.02.2013 este numit în funcția de manager ec. Vlădoianu Virgil Cristinel, fost manager al unui spital din Craiova, care este înlocuit cu Manu Nicoleta, lăsând în urmă multe lucruri neclare. La un an după acest mandat apare și un al treilea manager în persoana d-lui Sponoche Marius.
În luna ianuarie 2013 a fost semnat contractul pentru Proiectul „SANATATE ELECTRONICĂ PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA RELAȚIEI INSTITUȚIONALE MEDIC – PACIENT ÎN CADRUL SPITALULUI JUDEȚEAN DE URGENȚĂ TG-JIU” ce a fost depus spre finanțare în cadrul Programului Operațional Sectorial „Creșterea competitivității Economice”, 2007-2013 (POS-CCE) Axa III „Tehnologia Informației și Comunicațiilor pentru sectoarele privat și public” Domeniul Major de Intervenție 2 „Dezvoltarea și creșterea eficienței serviciilor electronice”, Operațiunea 4 „Susținerea implementării de soluții de e-sănătate și asigurarea conexiunii la broadband, acolo unde este necesar”. Proiectul se implementează în baza contractului nr.672/324 local , încheiat în data de 28.01.2013, cu termen de finalizare 31.01.2015.
Începând cu data de 15 aprilie 2014, fostul manager al Spitalului de Pneumoftiziologie Dobrița, Dr. Ktp. Tiberiu Tătaru, este numit manager interimar al Spitalului Județean de Urgență Târgu-Jiu. Numirea sa în această funcție vine după ce contractul de management cu firma Tetraedru Medical Consulting a încetat înainte de termen, cu acordul celor două părți.
Reforma în sănătate, declanșată prin promovarea celor 17 titluri din pachetul de legi, vizează toate segmentele sistemului sanitar și nu poate fi realizată decât prin participarea mai activă a celor ce își desfășoară activitatea în sănătate, cu un sprijin susținut din partea autorităților centrale și locale. Finanțarea nu mai poate avea o singură sursă, de aceea împreună se pot face lucruri cu adevărat trainice și care să fie în ajutorul populației. Spitalul Județean trebuie să devină o instituție puternică, pentru a fi, măcar, la înălțimea vremurilor medicale apuse.